Noi orientări ale Comisiei Europene privind acordurile colective încheiate de liber profesioniștii persoane fizice cu privire la condițiile de lucru

29 septembrie 2022: Comisia Europeană a adoptat „Orientările privind aplicarea legislației UE în materie de concurență în cazul contractelor colective referitoare la condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă”. Orientările stabilesc reguli importante pentru a analiza în ce măsură acordurile colective încheiate între liber profesioniștii persoane fizice și întreprinderile cărora acestea le furnizează servicii pot încălca regulile UE în materie de concurență.

Comisia Europeană a adoptat pe 29 septembrie 2022 „Orientările privind aplicarea legislației UE în materie de concurență în cazul contractelor colective referitoare la condițiile de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă”.

Orientările precizează faptul că persoanele care desfășoară o activitate independentă (liber profesioniști) sunt, de principiu, întreprinderi în înțelesul legislației UE în materie de concurență, chiar dacă sunt persoane fizice ce lucrează pe cont propriu. Prin urmare, negocierile colective pe care liber profesioniștii persoane fizice le-ar putea purta cu operatorii economici beneficiari ai serviciilor în vederea îmbunătățirii condițiilor de lucru reprezintă un cadru în care ar putea apărea anumite restricții de concurență interzise de legislația europeană, precum acorduri de împărțire a piețelor sau de fixare a prețurilor.

În acest context, orientările precizează principiile de bază pe care Comisia le va utiliza pentru a stabili în ce măsură acordurile încheiate între liber profesioniștii persoane fizice și clienții lor profesioniști (întreprinderi) sunt susceptibile de a încălca normele europene în materie de concurență și dacă este necesară investigarea lor suplimentară din această perspectivă. Principiile au la bază definiții și explicații ale unor concepte cheie, precum:

• liber profesionistul persoană fizică, definit ca o persoană care nu are încheiat un contract de muncă sau care nu se află într-un raport de muncă și care utilizează preponderent propria muncă pentru furnizarea de servicii;
• condițiile de lucru ale liber profesioniștilor persoane fizice, ce includ aspecte precum: remunerație, beneficii și bonusuri, timpul de lucru și modelele de organizare a muncii, perioadele de repaus și concedii, spațiile fizice în care este prestată activitatea, sănătatea și securitatea, asigurarea și protecția socială, precum și condițiile în care liber profesioniștii persoane fizice au dreptul de a înceta prestarea serviciilor sau în care operatorul economic beneficiar are dreptul de a nu mai utiliza serviciile;
• canalele de negociere și încheiere a acordurilor colective între liber profesioniștii persoane fizice și operatorii economici beneficiari ai serviciilor lor.

Totodată, orientările indică tipuri de acorduri colective excluse în mod expres de Comisie de la aplicarea normelor UE în materie de concurență sau cu privire la care Comisia nu va interveni, respectiv acordurile încheiate de liber profesioniștii persoane fizice aflați în situații comparabile cu cea a lucrătorilor sau în poziții de inferioritate în ceea ce privește puterea de negociere comparativ cu operatorii economici beneficiari ai serviciilor. Comisia stabilește, de asemenea, criteriile de identificare a acestor acorduri colective excluse din domeniul de aplicare a orientărilor.

Suplimentar față de clarificarea unor chestiuni specifice privind aplicarea dreptului european al concurenței, Comisia abordează cu această ocazie și o serie de aspecte sensibile extrem de relevante în contextul recentelor transformări de pe piața muncii, în principal ca urmare a digitalizării. Prin urmare, orientările conțin explicații și clarificări importante, bazate inclusiv pe jurisprudența relevantă a Curții Europene de Justiție, cu privire la:

• definiția platformelor digitale de muncă și situația liber profesioniștilor persoane fizice care desfășoară activitate prin intermediul acestor platforme;
• criteriile de identificare a „falșilor” liber profesioniști și a liber profesioniștilor comparabili cu lucrătorii;
• dependența economică a liber profesioniștilor persoane fizice de operatorii economici beneficiari ai serviciilor lor;
• criteriile de evaluare a unui eventual dezechilibru de putere de negociere între liber profesioniștii persoane fizice și operatorii economici beneficiari ai serviciilor.

Așadar, este foarte probabil ca aceste clarificări aduse de Comisia Europeană să influențeze viitoarea abordare a autorităților naționale de muncă și fiscale, precum și a instanțelor naționale, în reclasificarea activităților independente desfășurate de persoane fizice în raporturi de muncă, cu eventuale consecințe pe plan fiscal, aducând astfel noi provocări pentru operatorii economici ce contractează în activitățile lor de business servicii furnizate de persoane fizice.