Autoritatea competentă în domeniul concurenței a impus o amendă de 3,6 milioane de euro pentru practici comerciale incorecte

Urmând practica unor decizii similare în alte state membre ale Uniunii Europene, autoritatea competentă în domeniul concurenței (care este competentă și în domeniul protecției consumatorilor) a sancționat cu o amendă de 3,6 milioane de euro comportamentul unui furnizor de servicii de social media care a prezentat consumatorilor serviciile sale ca fiind „gratuite”.

Autoritatea din Ungaria a impus sancțiunea, motivând că, deși consumatorii nu plăteau un tarif pentru utilizarea serviciului, datele cu caracter personal furnizate de aceștia erau necesare activității desfășurate de furnizor și generau totodată venituri substanțiale pentru acesta.

Potrivit prevederilor Directivei 2005/29/EC privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori („Directiva privind practicile comerciale incorecte”), o practică comercială va fi considerată incorectă dacă:

(a)    este contrară cerințelor diligenței profesionale, și

(b)    denaturează sau poate denatura semnificativ comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia îi este adresat.

Pentru determinarea caracterului înșelător în ceea ce privește un model de afacere bazat în esență pe date, transparența față de consumatori este un element esențial. Scopul Directivei privind practicile comerciale incorecte este de a preveni comercianții să ascundă intenția comercială prin practica utilizată și, din această perspectivă, informarea cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal poate fi considerată o informație esențială. Autoritatea din Ungaria a evidențiat totodată că majoritatea consumatorilor nu conștientizează importanța sau valoarea datelor cu caracter personal pe care le furnizează online, iar promovarea serviciilor ca fiind „gratuite” în asemenea cazuri este de natură să contribuie la o asemenea confuzie.

În acest context, neinformarea consumatorilor cu privire la utilizarea datelor cu caracter personal furnizate de aceștia și prezentarea serviciilor ca fiind „gratuite”, deși în realitate modelul de business atrage și comercializează mai departe publicitate orientată (targeted advertising) în baza informațiilor detaliate ale consumatorilor, reprezintă o caracteristică importantă a practicii comerciale.  

Deși netransparența față de consumatori poate fi sancționată separat în baza prevederilor aplicabile în materia protecției datelor (i.e. GDPR), cazul reamintește despre interpunerea dintre protecția consumatorilor și protecția datelor cu caracter personal, precum și analiza făcută de la caz la caz pentru a determina dacă o practică comercială poate fi calificată ca fiind o omisiune înșelătoare a unei informații esențiale.

Mai mult, trebuie menționat că această legătură a regulilor aplicabile în materia protecției consumatorilor cu cele din domeniul protecției datelor cu caracter personal, precum și conceptul adiacent privind „datele ca preț”, reprezintă o preocupare continuă pentru legiuitorul european. În acest context, atât Directiva privind Conținutul Digital nr. 2019/770, precum și inițiativa New Deal for Consumers, care are drept scop actualizarea întregului pachet legislativ la nivel european în materia protecției consumatorilor, prevăd în mod expres că serviciile digitale furnizate în schimbul datelor cu caracter personal ale consumatorilor nu sunt considerate „gratuite”.

Astfel, deși până la acest moment autoritatea națională în materia protecției consumatorilor (ANPC) nu a avut o preocupare specială în legătură cu serviciile digitale furnizate consumatorilor în schimbul datelor cu caracter personal, nu excludem posibilitatea impunerii unor sancțiuni similare și la nivelul României, acestea urmând practic curentul evidențiat deja în multe alte state membre UE.